duminică, 24 ianuarie 2010

Marile intrebari ale vietii


Facand click pe titlul de mai jos veti avea posibilitatea sa cititi cartea care rspunde in mod simplu dar clar la cele mai importante sase intrebari ale vietii.
Aceasta carte o puteti folosi in evanghelizare.
Marile intrebari ale vietii

miercuri, 18 noiembrie 2009

Taximetristul si cursa la aeroport

Cu toate că șoferul de taxi n-a prea vrut să facă această cursă la aeroport, într-un final s-a decis să mă ducă. Nu i-am promis nimic în plus peste cât ar fi indicat ceasul, totuși ceva l-a determinat să accepte cursa. Știu că Duhul Domnului era în control. Pe drum spre aeroport tăcere întreruptă, din când în când de întrebările mele și încercările de dialog. Și, din nou tăcere! Probabil că șoferul își făcea planuri pentru restul zilei. Poate își planifica un buget de venituri pentru ziua aceea, iar cursa la aeroport nu-l avantaja. Ajungem la aeroport și-i plătesc cu mult peste cât arăta ceasul. Când a văzut banii s-a înseninat și, deodată, i-a revenit și vocea. Cu zâmbetul pe buze și foarte bucuros mi-a mulțumit dorindu-mi un zbor plăcut.

Din perspectiva spirituală, noi toți suntem înscriși în cursa vieții și ne îndreptăm spre aeroportul de unde va fi decolarea finală.
Ca și taximetristul, ne întrebăm cât căștigăm sau pierdem în această cursă. Cu ce ne alegem din cursa vieții? Unii se gândesc la câte vile să construiască, la câte conturi în valută să dețină, la cavoul în care să le fie pusă țărâna. Alții se gândesc la cât să mai trimită pentru construcția vilei din Cer, la cât să mai depună în Banca cerească și la câți nenorociți să le mărturisească depre salvarea de la focul veșnic. Ăștia-s călătorii înscriși în cursa vieții. Fireștii și duhovniceștii. Primii gândesc doar până la cavou. Cei din urmă gândesc dincolo, la Locul pregătit de Isus. Și unii și ceilalți vor ajunge la aeroport, la capătul cursei pământești, locul de unde vor decola spre destinația finală.
Vor fi doar doua check-in-uri și doua porți de îmbarcare. Una spre Iad, alta spre Rai.
În funcție de cum îți parcurgi cursa vieții te vei îmbarca și vei decola. Ori spre Iad, ori spre Rai.
Eu, deocamdată am decolat spre Spania.

vineri, 16 octombrie 2009

Ispravnic bun sau lenes?

În momentul când l-ai primit pe Isus în inima ta, El a devenit Stăpânul tău, iar tu ai devenit proprietatea Lui. Îi aparții Lui. În schimb, El îți dăruiește tot ce ai nevoie, începând cu mântuirea sufletului tău, binecuvântarea vieții în toate domeniile ei. Aceasta pentru că dorința Lui este ca tu să ai o viață din belșug.
În același timp, El te socotește ispravnicul Lui. Ispravnic peste proprietatea Lui, adică peste tine. Ispravnic peste toate bunurile tale. Bunuri care, de fapt le-ai primit tot de la El. Viața ta (cea nouă), timpul tău, abilitățile tale, banii tăi, familia ta. Cerințele Stăpânului pentru un ispravnic este să fie ascultător, credincios, integru și responsabil. Una din responsabilitățile ispravnicului este investitia. Planul lui Dumnezeu este ca ispravnicii să investească bunurile primite de la El. Pilda talanților din Matei 25:14 ne învață despre acest adevăr. Din cei doi robi (ispravnici) doar doi au investit talanții primiți. Al treilea a făcut o groapă și a îngropat talantul. La întoarcerea stăpânului cei doi care au investit au fost apreciați, fiind numiti :”Robi buni și credincioși”. Pentru al treilea cuvintele au fost foarte grele. Mustrarea pentru lipsa responsabilității de investiție și calificativul de ”rob viclean și leneș”.
Ce faci cu bunurile primite de la Stăpânul cel adevărat, Dumnezeu? Le investești sau le-ai îngropat. Cât profit ai adus Stăpânului de când ai devenit ispravnicul Lui? Voia Lui este să aduci profit, nu să faci pagubă, sau să fii leneș.
Tot ceea ce investești pentru El aduce profit dublu. Profitul va face ca viața ta să fie prosperă. Iar la sfârșit vei fi chemat ”rob bun și credincios” și binecuvântat cu bucuria Stăpânului. Adică vei primi o bucurie veșnică.
Hotărăște astăzi să fii un ispravnic bun și credincios (harnic), nu unul leneș.

luni, 28 septembrie 2009

BISERICA - UN CENTRU DE URGENȚE

În timpul verii, în special pe vreme de caniculă, sunt amplasate în zonele aglomerate centre de urgență. Rolul lor fiind să ofere primul ajutor celor bolnavi care cad doborâți de puterea căldurii.
Biserica lui Hristos, așezată de Dumnezeu în lumea noastră, caracterizată de grabă, gălăgie și gloată (aglomerație) este un Centru de urgențe. Sau, ar trebui să fie. Cu program prelungit, ușor de găsit, gata să slujească nevoilor oamenilor care vin cu situații neașteptate. Ioan Gura de Aur spunea că biserica este ”spitalul sufletelor”. O lume formată din oameni doborâți de puterea păcatului, de mândrie, de depresie, de singurătate, de boli fizice incurabile are nevoie de ajutor urgent. Unde pot merge toți acești oameni cu rănile și zgârieturile lor sufletești? Ei pot merge la biserică. Cele mai multe nevoi umane pot fi împlinite în mijlocul unei comunități pline de dragoste și compasiune, cum este biserica. Biserica, prin membrii ei născuți din Hristos este chemată să ofere ajutor oamenilor cu o multitudine de nevoi sufletești, și nu numai. Se pare că biserica creștină a secolului XXI a devenit impotentă cu privire la primirea cu dragoste în sânul ei a celor cu nevoi. Biruită de puterea firii pământești, biserica nu mai este capabilă să ofere ajutor spiritual, nici sufletesc sau material. Pe de altă parte, în loc să ofere ajutor, biserica cere și așteaptă ajutor. Motivul? Secularizare. Materializare. A pierdut Modelul. Modelul Suprem, care este Hristos-Capul Bisericii. Hristos S-a oferit pe Sine și a oferit ajutorul Său. Voia Lui declarativă este ca Trupul Său să facă același lucru până va veni El.
Ca Centru de urgențe, Biserica ar trebui astăzi să-i primescă cu compasiune pe cei stăpâniți de vicii, pe cei zdrobiți sub poverile păcatelor. Pe cei lipsiți de dragoste și de pâine. Pe cei dezbrăcați de onoare, demnitate și de haine. Pe cei bolnavi. Pe cei fără niciun adăpost sau siguranță. Pe cei răniți de divorțuri, poate de deces. Pe cei părăsiți. Pe cei debusolați.
Când Biserica va fi un astfel de Centru de urgențe, lumea va arăta altfel. Cu mai puțini homosexuali și lesbiene. Cu mai puțini drogați și bețivi. Cu mai puțini săraci și boschetari. Cu mai puțini bolnavi psihic. Lumea va arăta (mai ales în România) mai bucuroasă, mai optimistă, mai sănătoasă fizic și sufletește, mai curată moral și spiritual.
Este vremea ca Biserica să părăsească cârjele (a se citi ”metodele”) firești și seculare. Este timpul să-L lase pe Hristos să-i fie Cap și pe Duhul Sfânt Avocat (Paracletos).

joi, 17 septembrie 2009

Pregătit pentru vreme de necaz

Nimeni nu se simte confortabil în vreme de necaz. Oamenii ar face orice să evite necazul. Domnul Isus spune că ”în lume veți avea necazuri...” (Ioan 16:33) Prin urmare, necazul face parte integrantă din viața omului. Însă, este omul pregătit pentru a face față necazului? Omul ignorant, care nu știe ce vorbește Biblia despre necaz nu va fi pregătit să treacă prin necaz. Va da vina pe alții pentru necazul lui. Ba mai mult, Îl va găsi pe Dumnezeu vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Cunoașterea adevărurilor biblice te ajută să fii pregătit pentru vreme de necaz. În continuare voi prezinta patru adevăruri cu privire la necaz.
1. SURSA NECAZURILOR ÎN VIAȚA CELUI CREDINCIOS. De unde vin necazurile?
a. Din greșelile omului. (Prov.21:23)
b. De la cel rău. Furtuna pe mare (Matei 8:24)
c. Din partea oamenilor. Alexandru căldăraru (2Tim.4:14)
d. Îngăduite de Dumnezeu.
2. SCOPUL NECAZURILOR ÎN VIAȚA CREDINCIOSULUI. Pentru ce îngăduie Dumnezeu necazuri în viața unui credincios?
a. Să-l învețe anumite lecții
b. Să-l curățească, sfințească.
c. Să-l apropie de Dumnezeu
c. Să-l apropie de semeni
3. ATITUDINEA CELUI CREDINCIOS ÎN VREME DE NECAZ.
A. Concepții greșite despre necaz:
a. Din cauza păcatului. Nu este o regulă, cu toate că și din cauza păcatului trec oamenii prin necazuri.
b. Doar prin necazuri putem fi mântuiți.
c. Dumnezeu vrea să fim mai mult triști, decât veseli.
B. Ce atitudine trebuie să aibă cel credincios în necazuri:
a. De dragoste - Iov Îl binecuvântează pe Dumnezeu, fiindcă Îl iubește.
b. De pace. (Ioan 16:33)
c. De bucurie. (Rom.5:3a)
d. De integritate. - Daniel și cei trei tineri în Babilon
4. BENEFICII ALE NECAZURILOR ÎN VIAȚA CREDINCIOSULUI. Ce aduce necazul în viața celui credincios?
a. Caracter divin.
- Răbdare - (Rom.5 3b)
- Sfințenie
- Bunătate
- Încredere mai mare
b. Relație mai solidă cu Domnul
c. Vindecare și reparare a relațiilor interumane.
d. Mai multă pasiune în slujire

vineri, 11 septembrie 2009

IERTAREA DE SINE

“ Daca marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire” 1Ioan 1:9
Iertarea de sine inseamna a experimenta dragostea care nu tine in seama propriile greseli. Ea poate aduce usurarea pe care o cauti si este un proces zilnic.
Daca ne simtim vinovati, desi ne-am marturisit pacatele inaintea lui Dumnezeu inseamna ca nu ne-am iertat total. Cel mai nefericit om este cel care nu s-a iertat pe sine.
De ce nu ne putem ierta pe noi insine?
Suntem suparati pe noi insine. Iosif nu vroia ca fratii lui sa fie suparati pe ei insisi. Dumnezeu nu doreste sa fim suparati pe noi. Neiertarea de sine aduce ura de sine. Dumnezeu poate face ca tot ce ti s-a intamplat sa lucreze spre binele tau. Nu te mai uita inapoi!
Regretul pentru trecut duce la vina.Vina duce deseori la frica ca ce s-a intamplat nu poate fi schimbat in bine.
R.T.Kendall prezinta doua feluri de vina: 1. adevarata vina- o consecinta a pacatului nostru impotriva lui Dumnezeu; 2. pseudo-vina-cand nu este pacat in viata noastra
Iertarea este fara valoare emotionala daca nu ne putem ierta pe noi insine. Pacatul care a fost marturisit lui DUmnezeu este iertat deplin de El si orice vina pe care o simtim dupa aceea este pseudo-vina.
VINA FALSA este reala , ne simtim profound vinovati. Pseudo-vina apare cand pacatul a fost iertat sau cand nu a fost vorba de la inceput de un pacat. Aceasta mai apare cand ti-ai marturisit pacatul, ai regretat profund, dar nu te simti iertat. Daca insist asuprea pseudo-vinei pacatuiesc pentru ca nu am crezut. Aceasta neiertare de sine este rea si-L dezonoreaza pe Dumnezeu. Dumnezeu ne da sentimental de vinovatie pentru a ne atrage atentia, odata ce ne-am pocait El vrea sa mergem inainte.
Ne iertam pe noi insine in masura in care credem cu adevarat lucrul aceasta. Ne vom accepta pe noi insine cu toate esecurile fiind constienti ca mai putem gresi.
Ideile prezentate in acest articol sunt inspirate din cartea“IERTARE TOTALA” de R.T.Kendal
“LASA TRECUTUL SA FIE TRECUT” ( R.T.Kendall)
Scris de Anna-Maria GRĂMADĂ.

duminică, 6 septembrie 2009

IERTAREA LA EA ACASĂ

”Iertarea la ea acasă” este atunci când o întâlnești practicându-se potrivit cu învățătura biblică, așa cum Dumnezeu o practică.
Iertarea ar trebui să fie ca la ea acasă în familiile noastre, în Bisericile noastre și în societate.
Când este iertarea la ea acasă în familia ta, biserică sau societate?
- când este oferită necondiționat
- când este practicată din toată inima cu dragoste
- când există dorința de a fi binecuvântat cel ce a făcut răul.
- când nu vrei să te răzbuni pe cel ce ți-a greșit
- când vrei să îi faci bine celui ce te-a ofensat
- când nu mai pomenești răul pe care cineva ți l-a făcut.
Dacă ești copilul lui Dumnezeu oamenii ar trebui să observe că practici iertarea și că iertarea este în viața ta la locul în care Dumnezeu vrea să fie. Adică să fie acasă. Tu ești casa lui Dumnezeu. Unde este Dumnezeu este și iertarea. Unde este iertare se vedea frumusețea lui Dumnezeu. Frumusețea lui Dumnezeu reflectă iertare. Prezența lui Dumnezeu în viața ta va reflecta iertare.
Cheamă-ți iertarea de pe drumurile unde tot ai trimis-o. Deschide-i inima ți invit-o înlăuntru. Ține-o unde-i este locul și n-o mai lăsa să plece. Îmbrac-o în iubire. Fă-o să se simtă la ea acasă practicând-o așa cum Dumnezeu a practicat-o prin Isus Hristos (Efes.4:32).